luni, 12 octombrie 2009

CARUSEL


Dumnezeu se joacă cu noi!
Pictează ramurile vieţii,
Desenează tabloul naturii,
Creionează chipul dragostei,
Împleteşte firul ploii,
Ciopleşte în arborele Copilăriei,
Se aşează la Masa Tăcerii...
Ceva se dărâmă...
Un picior al mesei s-a rupt.
Greutatea gândurilor apasă
Pe umerii imaginaţiei
Şi ...START!...
Viaţa porneşte!
Se pare ca Dumnezeu a uitat
Să asfalteze drumul cunoaşterii...
Gropi...
Maşinăria omenirii se strică.
Arcul ceasului e rupt
De indiferenţă.
Totul merge înapoi ...
Copiii aleargă... adulţii se împiedică.
Bariera nepăsării spune STOP: e criză!...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu